8 greșeli majore în promovarea turistică cu ajutorul social media

Social Media, erori de comunicare, Twitter, Facebook

Într-un articol de pe wall-street.ro, Marius Ghenea, presedintele grupului FiT Distribution, spunea că între primele zece companii cu cea mai mare vizibilitate în social media nu există o companie importantă locală, şi, aş mai adăuga eu, nici măcar una (în tot topul) care să activeze în domeniul turismului.

1. Cu avânt, înainte … pe site-urile de social media

Dar asta nu înseamnă că nici unul din jucătorii din industria turismului nu este prezent în social media. Din contră, în ultima jumătate de an, antrenaţi de criză, mulţi dintre aceştia caută fie noi surse de venit (deşi până la acest aspect au cale lungă de bătut), fie să îşi consolideze imaginea, să îşi promoveze serviciile etc. prin intermediul social media. Cum spune acelaşi Marius Ghenea într-un interviu pentru acelaşi wall-street.ro:

Este un domeniu cu oportunitati (n.a. turismul online), dar care nu a ajuns la maturitate pentru ca este o piata prea mica, dar care creste repede.

La fel de repede creşte şi, să-i spunem, apetitul pentru social media. Fie că este vorba de cea mai obscură agenţie de turism, fie că e vorba de cel mai cunoscut operator de linii aeriene low cost, conturile de Facebook şi Twitter nu lipsesc din canalele de comunicare cu consumatorii şi asta pentru că o parte din jucători au sesizat schimbările aparute în felul în care consumatorii se informeaza, işi formează perceptiile despre un brand, parcurgând diverşi paşi până la decizia de achiziţie a unui serviciu sau produs. Riscul pe care şi-l asumă fiecare jucător implicat în această arie este acela că consumatorul (utilizatorul de reţele sociale) îşi rezervă dreptul de a adera sau nu la mesajul transmis şi nu poate fi forţat să îl recepteze cum se întâmplă în alte medii.

Cu ceva timp în urmă am tot scris o serie de posturi depsre geşelile frecvente pe (semi) site-urile de turism electronic, iar acum o să încerc să identific cele mai frecvente greşeli ale jucătorilor din industria turistică în social media, în demersul lor de a-şi promova serviciile turistice sau conexe prin canalele specifice.

2. De la noi ne dorim la noi chiar facem

Din păcate, acest apetit pentru social media poate genera reacţii nedorite sau poate constitui mişcări greşite din partea jucătorilor din turism pentru că nu sunt pregătiţi pentru aşa ceva, strategia de comunicare în acest mediu fiind de fapt doar o dorinţă de a fi în trend cu ceea ce se întâmplă în online.

Şi aici se încadrează majoritatea agenţiilor mici de turism ce şi-au făcut cont pe Twitter (bineînţeles, nu sunt excluse nici numele rezonante ale industriei), dar singura interacţiune se rezumă la a da link-uri către anumite secţiuni de pe site-urile proprii, fără a interacţiona cu potenţialul consumator. Un exemplu este cel al agenției de turism La Piovra Turista prezentă atât pe Twitter la @lapiovraturista, cât și pe Facebook. Pe lângă faptul că nu interacționează cu potențialii consumatori utilizatori de Twitter/Facebook, își mai ia și titlul de prima agenție de turism virtuală. Lauda de sine nesusținută și autopromovarea e o altă greșeală des întâlnită pe pagina „Despre noi” de pe site-urile operatorilor din turism.

3. Nu ne interesează X, nu este relevant

O altă greşeală pe care am sesizat-o e aceea de a nu interacţiona decât cu oamenii influenţi în online şi asta pentru că se caută oameni ce la rândul lor pot promova agenţia/hotelul mai departe în grupul de urmăritori.

De exemplu, @mihai_pintilie e urmărit pe Twitte, printre alții, de către @Eximtur, @Paralela45r0 și @EuropaTravel, însă singurul răspuns pe care l-a primit la cererea sa a fost de la un pasionat de călătorii.

4. Dacă voi nu ne vreți, noi vă vrem

Dacă în perioada web 1.0 se purta newsletter-ul agresiv, ca să nu îi spunem spam, acum se poartă mass follow sau abuzul de prietenie (cum îl numește Dan – Lucian Stefancu, omul din spatele deceblog.net) fie pe Twitter, fie pe Facebook. Recunoști astfel de conturi după numărul mare de urmăriți și numărul mic de urmăritori (un exemplu ar putea fi chiar @Besttourism). Faptul că un jucător din industria turistică dă follow cuiva, asta nu înseamnă că la rândul lui urmăritul devine urmăritor. Sunt un geniu, este? Pe toate le știu 🙂

Nu este de ignorat nici spam-ul pe bloguri, prin comentarii prin intermediul cărora se cere link exchange, comentarii plasate la posturi ce nu au legătură cu conținutul acestora. Am și aici un exemplu, Tomis Travel. Oricât de interesați de domeniu sunt reprezentanții Tomis Travel, nu au nici o scuză pentru felul în care lasă să se vadă acest lucru. În caz că nu mă credeți pe cuvânt. Oare o fi greu să dezbați un subiect interesant, să îți dai un nume real și abia apoi să te identifici cu site-ul?

5. Și ce dacă?

Nu cred că se împotrivește careva faptului că operatorii din turism vor să folosească Twitter sau Facebook ci felului în care aceste platforme de comunicare sunt folosite. Un aspect de care lumea nu prea ține cont de cel legat de termenii și condițiile de utilizare a platformelor. Cu bună știință sau nu, în ideea de a-și contura imaginea cât mai bine și a-și promova serviciile atât în mediul online cât și în cel offline mulți operatori din turism uită de aceste aspecte. Și ca exemplu avem recentul concurs vola.ro, prin care participanții sunt condiționați în ceea ce privești înscrierea în concurs de postarea pe pagina concursului a unei poze, lucru neagreat de Facebook, în termenii și condițiile aferente promoțiilor specificându-se clar:

4.2 In the rules of the promotion, or otherwise, you will not condition entry to the promotion upon taking any action on Facebook, for example, updating a status, posting on a profile or Page, or uploading a photo. You may, however, condition entry to the promotion upon becoming a fan of a Page.

[…]

Below we have provided a few examples to help you understand how to apply Section 3 of the Promotion Guidelines:

You cannot: Condition entry in the promotion upon a user providing content on Facebook, such as making a post on a profile or Page, status comment or photo upload.

You can: Use a third party application to condition entry to the promotion upon a user providing content. For example, you may administer a photo contest whereby a user uploads a photo through a third-party application to enter the contest.

Sursa: Facebook P romotions Guidelines

Probabil vă întrebați care ar fi problema aici. Păi, ar fi cam în felul următor: Facebook se sesisează și șterge pozele celor înscriși în concurs pentru că încalcă termenii și condițiile promoțiilor, userii nemulțumiți bagă repede reacții la cald pe blogurile personale despre ce mârșăvii face vola.ro, chiar dacă nu e așa, și până apucă reprezentanții vola.ro să facă lămuriri, să vezi ce imagine își face online.

6. Bad management

Mulți jucători/operatori din turism, prezenți sau nu în social media, nu au cunoștințe de managementul comentariilor negative/posturilor nefavorabile ce apar pe bloguri/forumuri etc. sau, chiar dacă încearcă o aplanare a conflictelor se limitează la un singur mediu de comunicare.De exemplu, BlueAir lasă se se înțeleagă că orice reclamație/problemă ar avea consumatorii, o pot face pe contul de Facebook, contextul fiind ăsta. De asemenea, Blue Air nu pare interesată de reacțiile negative pe blogurile fără influență; exemplu aici și aici. Lăsând la o parte faptul că blogurile nu sunt influente, totuși, în spatele lor se află clienți … nemulțumiți și faptul că vorbesc singuri îi face și mai nemulțumiți. Dacă tot se abordează social media ca și canal de comunicare cu atât avânt, atunci cred că e cazul să se țină cont de toate canalele aferente acestui mediu. În schimb, cei de la Blue Air au reacționat foarte repede când a fost vorba de un caz în care au fost implicați direct, printr-un concurs, iar nefericitul câștigător și-a vărsat oful pe blogul personal. Cu părere de rău, dar chiar nu mai găsesc link-ul; orice ajutor este binevenit.

Un alt exemplu pe care aș putea să îl dau ar fi cel al, Beck Internațional, o companie cu activități parțial în turism. Deși nu este o companie cu prezență online, are parte de destulă reclamă negativă în acest mediu și nu pare interesată de vreun feedback pe măsură.

Tot legat de managementul comentariilor negative are mai fi de menționat și feedback-ul venit de la simpatizanți sau oficiali anonimi. E așa de greu să îți asumi niște explicații sau consecințe?

7. Las-o, bă, că merge așa

Încet, încet ne îndepărtăm de platforme de comunicare ca Twitter, Facebook și bloguri și ajungem la site-urile de prezentare, fie ele de agenție sau de hotel. Iată câteva greșeli des întlnite în crearea site-urilor de prezentare:

– lipsa adresei si a locatiei din homepage (locatia este inca cel mai important aspect in selectarea unui hotel)
– site-uri fara sisteme de rezervare on-line (majoritatea utilizatorilor de internet din zilele noastre aleg, rezerva si platesc online
– galerie de imagini reprezentative neprofesionist realizate fara a stimula imaginatia si a crea dorinta
– site-uri sofisticate fara o tema clara de navigatie
– elemente de grafica flash prea bogate
– site-uri cu putine linkuri sau meta tag-uri prost alese si lipsa SEO
– lipsa promovare evenimente din zona/localitate
– lipsa integrare opinii oaspeti (retele socializare etc.)
etc.

Sursa: Cristina Vladau, Turismark.

8. Nu ne vindem serviciile, avem nevoie de imagine

De asemenea, lipsa unui conținut corespunzător și credibilitatea informațiilor oferite, conținut ce înclină spre nevoia de promovare, de afirmare (vezi pasajul aferent autopromovării) a operatorilor din turism, nu va atrage atențiea consumatorilor vizați de tine, aceștia căutând informații ce îi afectează direct (condiții de cazare, facilități etc.).

Concluziile le trageți voi

După cum ați putu observa, majoritatea exemplelor se limitează la agenții de turism sau companii aeriene, hotelurile neavând o poziție semnificativă în social media, cum bine constată și Cristina Vladau într-un articol pe blogul Turismark.

Pentru că m-am lungit prea mult, am să vă las pe voi să semnalați eventuale greșeli în social media din partea operatorilor/jucătorilor din turism, precum și cazuri de bune practici în aceeași arie. Pe final, aș dori să menționez că acest post a fost scris după ce am aflat de seminarul HoReCa Marketing 24/7, intrigat fiind de faptul că nu pot găsi prezentarea din cadrul acestuia: Top 10 greseli majore in abordarea marketingului pe internet in cadrul industriei HORECA. Chiar aș fi curios să aflu câte din cele expuse de mine aici se regăsesc în acea prezentare.

Bibliografie:

  1. Alex Goaga, Predut, LG Romania, despre social media: Lansarea unui program de comunicare intr-un mediu nou este un act de curaj, www.dailybusiness.ro, martie 2010
  2. Dan Ionescu, 7 Greseli de Evitat in Scrierea de Articole, , februarie 2010
  3. Dan – Lucian Stefancu, 7 Greseli In Social Media (pentru companii), , noiembrie 2009
  4. Ovidiu Negrean, Greseli in “Corporate Tweeting”, www.negrean.ro, octombrie 2009

Înainte de a comenta la acet post, vă rog să citiţi secţiunea Netichetă. De asemenea, orice comentariu anonim sau comentarii sub nume diferite de pe acelaşi IP nu vor fi aprobate.

Foto: Maxime Guilbot, Social Media Buzz via Flickr, Creative Commons Attribution

About Petruș Lungu

Absolvent de Turism - Sevicii în cadrul ASE București, licență în domeniul turismului electronic, masterand în sisteme informatice pentru managementul proceselor economice, pasionat de turismul electronic în toate formele sale (online, digital, virtual). Mai multe detalii aici.

Related posts

37 comments

Foarte tare acest articol si bine documentat. Sunt multe adevaruri exprimate in articol iar greselile nu sunt comune doar agentiilor de turism. Partea cu spam-urile o pot confirma: primesc cel putin 3-4 astfel de spam-uri zilnic pe blog pe care trebuie sa le sterg mereu. Si astfel apuc sa imi fac o prima parere (proasta) despre compania respectiva.

Buna,

Am citit cu interes articolul scris de tine despre social media. Am lansat conturile de Facebook si de Twitter nu pentru ca vroiam sa fim acolo cu orice pret, ci pentru ca am simtit in primul rand ca avem nevoie de o platforma de interactiune cu pasagerii nostri. Aceasta a presupus o cale mult mai directa de a afla ce isi doresc clientii, atat din punct din vedere al serviciilor, cat si din perspectiva pasiunilor si lucrurilor care le plac…sau nu. Intr-adevar deci, asa cum ai spus si tu, lasam “impresia” si mai mult decat atat ne incurajam clientii sa posteze orice fel de pareri (inclusiv reclamatii) pe contul nostru de Facebook. Aceasta nu inseamna ca tot pe Facebook se gaseste si rezolvarea reclamatiilor. Dupa cum poti vedea daca urmaresti sectiunea de discutii, pasagerii sunt indrumati catre celelate departamente ale noastre.

In urma activarii acestor conturi, ne-am apropiat mai mult de publicul nostru si am reusit sa le fim mai aproape in a le oferi ceea ce isi doresc: de la tips&tricks pentru diverse destinatii, calatorii prin intermediul concursurilor si asistenta in cazul in care au fost probleme. Asa cum este evident pentru toata lumea, mediul online de comunicare este extrem de dinamic si ne permite sa raspundem tuturor intrebarilor si solicitarilor in timp mult mai scurt, de aici si aparitia reclamatiilor. Cat priveste comunicarea cu restul blogosferei, asa cum spune titlul unuia dintre articolele tale din bibliografie, „Lansarea unui program de comunicare intr-un mediu nou este un act de curaj”. Un act de curaj pentru ca implicarea in social media e un domeniu nou pentru noi toti, cu foarte mulţi actori. Doar in Romania, avem 8615 bloguri active (sau cel putin asa ne spune zelist.ro astazi), deci e o adevarata provocare sa monitorizezi si sa raspunzi la toate subiectele de interes. Daca in unele cazuri am reactionat rapid la postari pe blog, pe altele le-am trecut din pacate cu vederea. Stim deci ca sunt multe de puncte de dezvoltat si incercam sa invatam din ezitarile noastre.

Iti multumim pentru mentionare si cu siguranta pentru noi este o lectie care ne va ajuta sa ne imbunatatim comunicarea in mediul online.

Succes cu blogul in continuare!

@Razvan Pascu, tot legat de blog aș putea spune că multe dintre agențiile de turism ce își propun să aibă la îndemână un astfel de instrument de comunicare, îl folosesc doar pentru a-și „lăuda” propriile oferte de vacanță, ceea ce se încadrează în partea de autopromovare abuzivă.

Eu aș vedea un astfel de blog ca un loc unde oamenii agenției își expun părerile despre ce se întâmplă în industrie, dezbat pe marginea sejururilor reușite/nereușite semnalate de către clienți, îndrumă potențialii clienți către serviciile de care au nevoie etc.

Mulțumesc pentru vizită și o zi bună!

@Blue Air, nu e vorba de locul unde se rezolvă problemele, ci canalul prin care reclamanții primesc suport. De exemplu, dacă eu activez doar pe Twitter, nu o să îmi pot vărsa oful pe pagina de Facebook și atunci, mai mult ca sigur, o să „ciripesc” pe canalul ce îmi e mai la îndemână. Și de ce nu l-ați folosi și în alte scopuri, dacă tot e activat? Se poate răspunde printr-un DM cu contactul necesar, cu îndrumarea către departamentele în măsură să răspundă/să soluționeze sesizări etc.

E doar un punct de vedere și nu așa vrea să facem din țânțar armăsar pe subiectul ăsta :).

Cât despre monitorizarea vastei blogosfere românești, sunt de acord că vă puteți mulțumi cu un anumit număr de reacții negative, dar cred că puteți interveni mai mult în zona blogurilor neinfluente, deși, mai mult ca sigur, interacțiunea depinde și de gravitatea cazului. Faptul că ați răspuns la postul de față, pe un blog atât de mic, este dovada că se poate, deși eu nu sunt un pasager nemulțumit ci doar un individ care a expus niște fapte fără a face acuze nefondate. 🙂

Zelist vă oferă posibilitatea de a face căutări atât în bloguri, pe Twitter sau presa online, iar de la Google aveți la dispoziție serviciul Blogsearch. Pentru a acoperi cât mai multe reacții în blogosferă, puteți seta alerte după cuvinte cheie. Instrumente de monitorizare sunt o grămadă.

Mulțumesc pentru comentariu și vizită, deși nu mă feresc să spun că mi-ar fi plăcut să știu că stau de vorbă cu Mariana de la Marketing sau Costel, responsabil pe social media.

O zi bună!

@Costin/@Ovidiu,

Păcat, într-adevăr, ar fi fost interesant de urmărit reacțiile. Până la un eveniment concret cei ce activează pe piața HoReCa trebuie să se mulțumească cu prezentarea de față :).

Ar fi interesant de văzut ce anume din prezentarea lui Ciprian Stavar si Alexandru Israil se identifică în postul de față.

Cele bune!

Trebuie să recunosc că m-ai făcut să fiu invidioasă după ce am citit acest articol. FOarte bine documentat.
Şi eu am impresia că multe agenţii văd în social media un fel de corn al abundenţei pe care doar trebuie să-l acceseze şi apoi să aştepte venirea clienţilor. Iar când vin clienţii, nimeni nu-i bagă în seamă. 😐

@Petrvs
Inseamna ca te vei bucura cand o sa afli ca folosim cu placre DM pentru ca e foarte usor de comunicat si pentru noi si pentru vizitatori :)Long live DM!
Servim Zelist in loc de cafea 😀 si urmarim ce se intampla si in blogosfera . Chiar ne place sa sprijinim proiecte frumoase din sfera de turism mai ales, cum sunt cele ale Blogului de turism, dar nu numai 😉
La cat mai multe posturi interesante!
Weekend racoros!

Excelent articolul! Si lucru rar, are bibliografie. Sa speram ca cei vizati vor tine seama macar partial de sfaturile tale.

@Corina Georgescu, să înţeleg că ai ceva în pregătire?

Cum ai zis şi tu, toţi freacă Lampa lui Aladin ca să se înfrupte din cornul abundenţei, când colo nici măcar Amalteea nu îi bagă în seamă.

Ce-i drept, trebuie investit mult timp şi în agenţii lumea nu prea are; o fi şi din cauza sezonului 🙂 , poate în toamnă vor deveni mai activi, scăzând nr. reclamaţiilor asociate cu sezonul de vârf, reclamaţii de care trebuie să se ocupe pe moment.

Micile neplăceri din călătorii vor apărea în online, după ce omul se linişteşte.

@Funky Pigeon, n-avem nici un dubiu, doar încercam să vă conving să daţi mai mult „din casă” să vadă cei interesaţi că se poate.

Mulţumesc pentru aşteptările pe care le aveţi de la acest blog. E o urare mai mult decât motivantă pentru mine. 😉

Nu ştiu de voi, dar eu mă voi răcori la propriu week-end-ul ăsta, pe ştrand, la Slănic. 🙂

@Cristina, am pus acele link-uri la sfârşit pentru a nu umple abuziv textul cu link-uri, cel mai uzual mod de a preciza sursa. Întotdeauna obişnuiescă să îmi precizez sursele de inspiraţie.

Din păcate, văd că trec pe aici cei din aceeaşi echipă cu mine şi mai puţin „echipele de marketing” dornice de dezbatere. 🙂

De aceeasi parere cu Cristina, o noutate o reprezinta Bibliografia. Sper ca agentiile de turism care se aventureaza prin Social Media, sa tina cont de acest post.

O agentie de turism este o companie mica, Petrus. Cate companii mici din orice alt domeniu stii sa aiba om de social media, PR sau macar marketing? Nu-si permit sa plateasca o astfel de pozitie iar cele care vor cumva sa beneficieze de avantajele oferite de social media nu au timp sa invete toata bucataria ce tine de marketing etc. si de aici si lipsa de strategie. Nu cred insa nici ca timpul va rezolva problema. Totul tine de oameni si de aceea doar punctual vei gasi oameni de turism (si nu vorbesc aici de pasionatii de calatorii ci de angajatii din industria turistica) pe Twitter, Facebook sau mai mult sa aiba un blog.

Cei prezenti totusi incearca sa promoveze concursuri de fotografii, mai putin idei si opinii pe anumite subiecte si toti fara exceptie doresc sa vanda. Ca sa traiasca.

Am vreo solutie? Nu. In Romania oricine se pricepe la orice si considera ca stie el mai bine. Se face ceva la nivel local? Nu se prea vede, dar ei ar trebui. Asociatiile de turism ar trebui sa aiba om dedicat pt PR/social media.

Iar daca vine vorba de promovarea Romaniei in general pe social media cati o promoveaza intr-o limba pe care sa o inteleaga vreun turist strain care poate veni sa cheltuiasca bani la noi? Si blogeri sunt multi… si pasionati de calatorii sunt multi…

Greseli sunt multe dar trebuie umblat la principii. Suntem o natie saraca si asta se vede.

Salutare,

Uite ce cred eu si ma refer strict la punctul 3 din articolul tau, foarte bine documentat si foarte pertinent dealtfel, unde ne-ai nominalizat si pe noi – Paralela 45 si implicit pe mine, cel care in ultimul timp ciripeste de pe acel cont:

In primul rand – Toti utilizatorii sunt importanti pentru noi si incarcam sa ajutam si sa oferim solutii absolut tuturor care ne adreseaza o intrebare directa pe unul din canalele de comunicare pe care le folosim (twitter, facebook, blog, linkedin, etc.

In plus, avem setate alerte pe cuvinte cheie care ne ajuta sa identificam interesul anumitor utilizatori pentru anumite destinatii, monitorizand cu precadere destinatiile pe care le avem in oferta noastra.

In cazul lui Mihai (pentru care imi pare rau ca nu am vazut la timp ce isi dorea pentru a incerca sa-l ajut) twitt-ul sau nu a intrat in niciunul din rezultatele monitorizarii noastre.

Gibraltar nu numai ca nu se afla printre destinatiile noastre ofertate dar este si o destinatie destul de putin solicitata, ca urmare neregasindu-se printe cuvintele cheie dupa care se realizeaza monitorizarea.

Bottom line, chiar daca greseala tratata la punctul 3 se poate inscrie in topul tau, exemplul dat de tine, cel putin in cazul nostru, este putin fortat.

Mihai nu a interactionat direct cu noi ci si-a exprimat public dorinta de a fi contactat fara a adresa aceasta cerere contului unei agentii.

Privind astfel lucrurile, nu cred ca ne poti arata cu degetul decat pentru cel mult o deficienta de monitorizare a interesului utilizatorilor pe canalul unde comunicam, pentru destinatia Gibraltar. In nici un caz pentru lipsa de interes in ceeea ce priveste o anumita categorie de utilizatori.

In rest, asa cum am spus, articolul este foarte pertinent si as fi preferat o intreaga sesiune pe aceasta tema la webstock. Sau, de ce nu, un intreg eveniment 🙂

Iti multumesc pentru ca mi-ai dat ocazia sa imi cresc lista de bookmark-uri cu inca un articol excelent si iti stau la dispozitie oricand pe victor[at]paralela45[pct]ro pentru intrebari/raspunsuri/pareri/lamuriri atat pe acest subiect cat si pe subiecte pe care le vei gasi tu potrivite.

Pana atunci un big „thumbs up”, de la noi toti din echipa, pentru ce faci aici pe blog!

victor caras
Paralela 45 Turism

Salut, Victor!

În primul rând scuze de întârzierea cu care răspund, dar înainte de ați da un răspuns am ținut morțiș să scriu articolul despre Webstock. Ca să lămuresc treaba, o parte din răspunsul pe care ți-l dau aici se regăsește în acel articol.

Faptul că ați ratat un twit nu cred că ține neapărat de voi ci de latența mesajului (am învățat asta de la Bogdana ;)) pe fondul volumului mare de conținut pe care îl revizuiți.

}n al doilea rând, îmi pare bine să aud că tratați pe toți egali. Mesajul meu era îndreptat către cei mici care caută să ciupească de unde e mai gras 🙂

Cât despre faptul că nu acoperiți destinația Gibraltar, nu pot decât să mă întreb dacă lucrați cu agenții partenere și dacă obișnuiți să vă îndrumați clienții către ele. 🙂

Din cele menționate de tine văd că activați și pe LinkedIn. Cum merg discuțiile despre turism în mediul acela? E un mediu propice pentru a da și a primi feedback din punct de vedere al serviciilor turistice?

Și pe final, faptul că am dat un exemplu destul de „light”, zic eu, nu cred că se poate încadra la categoria „arătat cu degetul” 😉

Mulțumesc pentru vizită și interesul acordat!

Daca ne uitam la punctul 3 , Paralela45 chiar nu are nici o vina . Ei sunt tour operatori . Pai daca P45 il agata si pe Pintilie, agentiile mici ce trebuie sa mai faca ?
Potentialul client trebuia sa fie vazut de agentiile revanzatoare din turism .
Noi suntem exemple negative la punctul 4. Daca acesta este pretul pentru a-ti descoperi blogul , mi se pare un pret corect !!!

Citind raspunsul celor de la Blue Air la postul tau, eu inclin sa le dau dreptate . Trebuie sa ai curaj sa accepti sa se vada reclamatiile si nemultumirile clientilor tai. Cu siguranta problema unui client nu se va rezolva printr-un tweet sau mesaj pe facebook .
Azi am vandut un bilet dus intors Bucuresti -Roma cu 30 de euro prin Blue Air . Trebuie sa intelegi ca la acest pret sunt anumite conditii de zbor .

Așa cum am menționat la punctul 4 din post, unde Tomis Travel se regăsește în postura de exemplu „așa nu”, precum și în răspunsul către Blue Air, e recomandat, poate chiar obligatoriu, să știi că stai de vorbă cu un om pe care îl cheamă Marcel, Gogu sau Florica, nu cu un site sau cu BILETE AVION. De unde trag concluzia că citim printre rânduri.

Ultima dată când am verificat biletele de avion erau statice, negrăitoare 🙂

Pingback: Acest articol nu este despre turismul electronic în ediţiile de print ale ziarelor. Nici măcar în cele online

Felicitări Petrus pentru încă un articol fooooarte bine documentat și argumentat. Desigur situația ideală e ca într-o companie fiecare om (departament) să facă ceea ce a fost pregătit să facă: marketing-ul să facă marketing, vânzările să vândă, webdesigner-ul să facă web design. Dar ce facem când suntem prea mici să avem toate aceste departamente sau măcar oameni dedicați? Începem cumva și ne specializăm pe drum 🙂 Articole ca acesta ne pot îndruma să vedem sau să evităm greșelile majore. Felicitări încă o dată că n-ai închis blog-ul 🙂

Pingback: Cum construieşti un brand de succes pentru o agenţie de turism | Ghid Turistic Digital 2.0

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.