Fraude online în turism și cum se pot proteja firmele din industrie de acestea

GotCredit, Fraud

Conform IGPR, în România, printre cel mai des întâlnite infracțiuni cu mijloace de plată electronică și fraudele privind comerțul online se numără licitațiile frauduloase pe internet și compromiterea cardurilor bancare (peste 50% dintre tranzacțiile efectuate pe cardurile emise în România sunt plăți la comercianți), urmate de retrageri de numerar sau de achiziționarea a diferite bunuri și servicii. În 2014, s-au înregistrat 155 de plângeri împotriva fraudelor pe internet, conform unui raport FBI. În articolul de față, îmi propun să trec în revistă principalele metode de sustragere a datelor cu caracter personal cu care se confruntă industria de turism atât din mediul online, cât și din mediul offline.

În ultimii ani, cele mai frecvente fraude au fost cele facilitate de site-urile de reducere, dar nu au lipsit din peisaj nici fraudele online, site-urile fantomă, site-urile clonate, site-urile de promovare cu trafic artificial, încălcarea politicii de confidențialitate sau intrarea în faliment fără prestarea serviciilor.

Țepe în turism pe site-uri de reduceri

Metoda e cât se poate de simplă: fie diferite firme din turism (agenții, hoteluri etc.) postează oferte cu plata parțială/totală în avans și nu onorează prestarea serviciilor, fie ofertele sunt din start inexistente, iar după scurt timp firma în cauză dispare din peisaj cu banii clienților. De asemenea, aceste site-uri mai pot practica publicitate mincinoasă și taxarea clienților înainte de semnarea unui contract de prestări servicii cu o firmă din turism.

Potrivit oficialilor Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), la începutul lui 2012, în România existau 186 de site-uri care ofereau servicii turistice obscure, prin cupoane de reduceri, vouchere și alte oferte neacoperite legal. În timp, numărul acestora a scăzut considerabil.

Site-uri de promovare cu trafic artificial

Acest lucru afectează în special firmele ce administrează unități de cazare ce urmăresc să se promoveze pe site-uri dedicate sau agenții de turism ce vor să se promoveze în agregatoare sau pe site-uri de reduceri. Un exemplu găsiți aici. Prima păcălită aici e firma în sine.

Firme fantomă, POS-uri cu preautorizare și carduri clonate

Metoda folosită constă în înființarea de agenții de turism fantomă folosite ca justificare pentru primirea de la bănci a unor POS-uri cu preautorizare cu ajutorul cărora se golesc carduri clonate sau obținute fraudulos.

Fraude online

Carduri clonate pot fi folosite și în plățile online, în sistemele de procesare plăți oferite de diverși operatori de pe piață.

Conform celor de la PayU, în 2012, doar 0.19% din total tranzacțiilor procesate de ei online au fost tentative de fraudă. Printre cele mai expuse segmente de business tentativelor de fraudă s-au numărat afacerile din turism cu un procent de 32% din numărul tentativelor de fraudă (până în 350.000 euro). În 2014, tentativele de fraudă s-au redus la 0,1%, aproximativ 550.000 euro.
În cazul mobilpay, anual, 0,03% din tranzacții sunt tentative de fraudare.

Conform unui raport BCE, în România, doar 1 card din 1000 este fraudat, iar anual se fac 29 de tranzacții per card.

Site-urile de agenție sau hotel clonate

Metoda se completează foarte bine cu cea descrisă anterior. Ofertele de servicii turistice pot fi promovate pe siteuri temporare, clone ale unor siteuri de agenție de renume, cum a fost și cazul siteului clonat al agenției de turism Paralela 45, stârnind astfel interesul potențialilor clienți, convinși și ghidați până la plata prin virament bancar în diferite conturi prin telefon sau email.

Același lucru este valabil și pentru hoteluri. Site-uri clonate de rezervări pot apărea peste noapte cu toată suita de facilitați pentru o rezervare online, inclusiv plata online, iar după ce suficienți creduli sunt înșelați dispar la fel cum au apărut.

Încălcarea regulamentelor interne și a politicilor de confidențialitate

Presupune degradarea eticii profesionale și utilizarea datelor personale în orice alt scop diferit de cel clar exprimat de client. De exemplu, un angajat al unei firme din turism află, datorită neglijenței clientului, PIN-ul cardului și își însușește apoi numarul cardului pentru a face tranzacții ulterioare în cu totul alt scop.

Operatori din turism care nu își plătesc furnizorii

Poate cea mai cunoscută formă de înșelăciune pentru turiști, în ultimul timp.

Tentativele de phishing și vishing

Cei vizați primesc email-uri referitoare la comenzi aparente de servicii turistice neachitate și sunt îndemnați să acceseze site-uri obscure care îi infectează cu un malware ce le fură datele personale.

De asemenea, prin telefon victimele sunt anunțate că au câștigat o excursie la o tombolă, dar pentru a intra în posesia serviciului trebuie să achite o sumă într-un cont anume sau printr-un serviciu anume de transfer pentru o persoană anume.

Ce pot face firmele din turism pentru a reduce numărul fraudelor și a câștiga încrederea clienților?

În primul și în primul rând, să își aleagă parteneri de încredere, apoi să investească în soluții de securitate pe care să le integreze în site-urile proprii, pentru ca mai apoi să își educe potențialii clienți în ceea ce privește prevenția fraudelor – o campanie de imagine cu focus pe acest aspect poate fi rulată fie online, fie offline sau la radio/TV. Am amintit de educarea potențialilor clienți pentru că ignoranța acestora e motivul celor mai multe fraude în turism. Fraudele făcute astfel pot degrada încrederea consumatorilor și în comercianții cinstiți. E ca într-un joc de domino.

Pentru a se proteja împotriva furtului de brand, înregistrarea brandului la OSIM e o soluție ce se completează foarte bine cu o campanie de imagine.

De asemenea, pentru a-și dovedi etica profesională trebuie să își aleagă angajații cu aceeași grijă cu care își aleg partenerii. Cazierul judiciar nu mai e o noutate când vine vorba de angajarea unui om.

Foto: Jake Rust, GotCredit via Flickr, Creative Commons Attribution

About Petruș Lungu

Absolvent de Turism - Sevicii în cadrul ASE București, licență în domeniul turismului electronic, masterand în sisteme informatice pentru managementul proceselor economice, pasionat de turismul electronic în toate formele sale (online, digital, virtual). Mai multe detalii aici.

Related posts

2 comments

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.