Varujan Pambuccian dorește supra-reglementarea unor servicii precum Uber și AirBnb

reglementare

Un proiect de lege care prevede taxarea persoanelor care oferă servicii prin intermediul platformelor digitale intră în dezbaterea Camerei Deputaților săptămâna viitoare și are mari șanse să devină lege.

Inițiativa legislativă prevede taxarea servicilor oferite prin intermediul platformelor tehnologice de tipul Uber, Taskrabbit, Indiegogo, Airbnb, fiind vizați, pe de o parte, utilizatorii platformelor digitale de sharing economy (economia de acces): șoferi, zugravi, meditatori, traducători; iar de partea cealaltă sunt vizate platformele tehnologice propriu-zise, care sunt obligate să-și creeze birouri de suport locale în România și să-i verifice pe cei care oferă astfel de servicii.

Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul minorităților naționale, Varujan Pambuccian, și, potrivit expunerii de motive, acesta vizează platforme de tipul Uber – platforma tehnologică de transport persoane în România, Taskrabbit – pentru serviciile unui tâmplar sau instalator, Indieqoqo – pentru idee sau finanțare gratuită a unei afaceri, Car2go sau RelayRiders – pentru închirieri auto, sau Airbnb – pentru închirieri de locuințe.

Redăm mai jos un fragment din expunerea de motive:

Fiind într-o continuă dezvoltare, economia de acces va absorbi o mare parte a forței de muncă și va da naștere unui număr de actori economici majori. Cu toate acestea, economia de acces ridică probleme juridice, deoarece serviciile prestate pe piețele online peer-to-peer nu se încadrează perfect în modelul afacerilor tradiționale. Este nevoie de definiții și reguli clare pentru asigurarea riscurilor la cel mai mic cost, impozitarea tranzacțiilor, drepturile și obligațiile furnizorilor și utilizatorilor.

Varujan Pambuccian a explicat că proiectul îi vizează pe toți cei care au meserii pe care le exercită în timpul liber sau bunuri imobile de pe urma cărora fac bani.

Legea vizează modelul economic în sine, atât pe cel care deține platforma cât și pe cei care lucrează prin intermediul platformei sau care își oferă un bun spre utilizare (nu prin transfer de proprietate).

Varujan Pambuccian pentru startupcafe.ro

Conform explicațiilor furnizate de deputatul Varujan Pambuccian, utilizatorii platformelor digitale trebuie să fie taxați prin intermediul platformei pe valoarea care ar corespunde în Codul Fiscal pentru o activitate de tip liberal sau, daca sunt persoane juridice, să fie taxați ca și firmă.

Bogdan Manolea, specialist în legislația privind tehnologia informației, atrage atenția că pentru a reglementa această zonă trebuia discutat atât cu platformele tehnologice din România, cât și cu asociațiile care reprezintă comerțul și serviciile digitale din România.

Acesta precizează că inițiativa nu ajută persoanele care fac acte de comerț în România, pentru că cei care prestează servicii prin intermediul platformelor existente, au deja prin lege obligația să-și declare veniturile și să-și plătească taxele. În opinia lui Bogdan Manolea, proiectul de lege nu face altceva decât să sublinieze ineficiența ANAF-ului și să supra-reglementeze niște prevederi aflate deja în vigoare.

În momentul de față, textul legii este ambiguu, există definiții destul de vagi. Nu știi ce tipuri de platforme intră sub incidența legii. Cred că această lege va crea mai multe probleme decât ar putea rezolva. Din punctul meu de vedere, problema este pusă total greșit. Problema în sine pleacă de la faptul că fiscul este ineficient. Este problema ANAF-ului să-i verifice pe cei care au venituri din activități liberale, fie că o fac prin intermediul platformelor sau nu. Proiectul de lege este o supra-reglementare care are toate șansele să dăuneze economiei naționale pentru că, atâta vreme cât avem de-aface cu o piață globala, orice supra-reglementare națională îi ajută, logic, pe cei din țările care nu au nicio reglementare.

Bogdan Manolea pentru StartupCafe.ro

Un punct controversat al inițiativei legislative este ca furnizorul platformei tehnologice are obligația să verifice autenticitatea și conformitatea documentelor care atestă furnizarea serviciului de către furnizor. În caz contrar, acestea nu pot funcționa pe teritoriul României, se arată în proiectul de lege.

În prezent, unele platforme tehnologice au o politică prin care utilizatorul este exclus dacă seriviciile sale nu îndeplinesc anumite criterii, înregistrează un rating scăzut sau review-uri proaste din partea clienților, însă există în piață companii care dețin aceste platforme și nu verifică utilizatorii care oferă servicii, pentru că nu sunt interesați să o facă, cum este cazul copaniilor de taximetre cu aplicații proprii, și nici nu au logistica necesară, ei fiind practic furnizorii infrastructurii tehnologice.

Conform articolului 2, punctul 5 din proiectul de lege, furnizorul platformei tehnologice are obligația să verifice autenticitatea și conformitatea documentelor care atestă caracteristicile bunului sau abilitățile necesare pentru furnizarea serviciului de către un furnizor și numai în urma acestei verificări să îl accepte pe platforma tehnologică. Platformele tehnologice care nu pot asigura cerințele acestui articol nu pot funcționa pe teritoriul României.

Varujan Pambuccian admite că impunerea obligativității de verificare a utilizatorilor platformelor forțează companiile care nu au reprezentanță în România să-și deschidă una, sau un departement de suport.

De partea cealaltă, Bogdan Manolea susține că ideea ca statul să le sancționeze astfel încât să le oblige să-și deschidă filale în România este o intenție greșită și un punct de plecare prost. Acesta atrage atenția că în România nu este o economie puternică unde companiile tind să-și facă sediu ci, mai degrabă, țara noastră reprezintă o economie periferică a internetului.

Aceste reglementări pot fi văzute mai degrabă ca îngrădiri de către investitorii în platformele de sharing economy, existând riscul ca aceștia să refuze utilizatorilor români accesul pe platformele în cauză. Conform unei directive e-commerce, orice firmă are liberatea de a presta servicii online fără a se autoriza în prealabil.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, iar săptămâna viitoare va fi organizată o dezbatere publică pe proiectul de lege, organizată de președintele Comisiei de IT din Camera Deputaților, Cătălin Drula.

Proiectul de lege are susținerea majorității parlamentare, potrivit declarației deputatului Varujan Pambuccian. Dacă va fi adoptată de comisia de specialitate, inițiativa va fi supusă la vot în plenul Camerei Deputaților, care este for decizional.

Related posts

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.