Scurtă radiografie a pieței de turism online din România

piata turism online, digital travel

Piața de turism online din România e pe un trend sinuos, azi aflăm de ceva inițiative pe platforme consacrate a furnizorilor de tehnologie, mâine de nu știu ce aplicații mobile sau campanii de promovare turistică în online, iar pentru o perioadă lungă nu se mai mai întâmplă nimic notabil. Și cu toate astea, eu cred că e o piață care încet, încet tinde spre maturitate. E adevărat, nu în ritmul pe care l-au înregistrat alte piețe europene, pentru că aici, în România, și timpul trece altfel.

Într-o piață de turism online dominată de câteva agenții de turism online (OTA) și câțiva turoperatori ce îmbină offline-ul cu online-ul, agențiile mici și medii de turism încep să se lovească de măsurile ce trebuie luate pentru a se alinia cu cerințele GDPR, măsuri luate de cele mai multe ori in house.

CITEȘTE ȘI: Cât de digitalizat este turismul românesc

Vestea bună e că există în piață în jur de vreo 30 de furnizori de soluții software sau online pentru agențiile de turism ce pot rezolva într-o oarecare măsură aceste probleme. Dar până la adopția unei astfel de soluții mai sunt multe comisioane/adaosuri de micșorat în speranța că românul sensibil la preț nu pleacă la concurență.

CITEȘTE ȘI: Marketplace ANAT pentru operatorii din turism

Piața agențiilor de turism online numără în jur de 40 de agenții care se întrec, printre altele, în bilete de avion ieftine, în pachete turistice cu copii gratuiți la cazare, oferte la 1 euro, site-uri cu caractere de-o șchiopă și oferte turistice fără conținut SEO.

CITEȘTE ȘI: LiveText: Din nou despre marketing online în turism la cea de-a III-a ediție Romanian Digital Travel Conference

Pe partea de cazare, platformele de rezervări hoteliere bagă într-un con de umbră site-urile de hotel sau alte unități de cazare, oricât de multă pledoarie s-ar face pentru cele din urmă. Până și hotelurile de 2-3 stele de pe litoral înregistrează undeva la 20% din rezervări pe platformele de rezervări online. În ceea ce privește rezervările de cazare pe site-urile proprii afacerilor, au de câștigat afacerile cu brand suficient de puternic, care conving prin strategii de promovare bine definite clientul să rezerve direct pe site-urile proprii.

CITEȘTE ȘI: Deși adoptă noile tehnologii, clienții doresc interacțiune umană cu brandurile hoteliere și de restaurant

În piață sunt peste 30 de furnizori de soluții software pentru hotel ce aduc hotelierilor plus valoare atunci când vine vorba de brand: booking engine-uri dedicate legate de softuri de management al proprietății și soluții de channel management.

Aici e o bătălie între a vinde direct clienților, prin platforme dedicate sau prin intermediul agențiilor de turism. Acestea din urmă au la dispoziție undeva în jur de 40 soluții de la wholeselleri, ce le facilitează accesul la o gamă largă de unități de cazare la costuri competitive.

CITEȘTE ȘI: După agențiile de turism, și hotelierii încearcă .ro-ul cu degetul

Zic oamenii din industrie că marea problemă a afacerilor hoteliere e personalul care refuză să lucreze pe salarii mici. Din punctul meu de vedere e o problemă falsă în rândul patronilor cu ștate vechi în turism.

Despre partea de mobil în rezervările hoteliere nici nu mai are rost să vorbim, aproape că lipsește cu desăvârșire.

CITEȘTE ȘI: Hotelurile independente din România și prezența în mediul mobile

De cealaltă parte a baricadei, cea a managementului de destinație, statul dă dovadă de lipsă de viziune, așa cum face și în promovarea turismului la nivel local, regional sau national. Cu toate acestea, izolat, unele administrații publice dau dovadă totuși de inițiativă și strategie pe termen lung în ceea ce privește turismul și se axează și pe componente ale tehnologiei informației. Vezi exemplul Alba Iulia.

Câteva firme s-au remarcat ca furnizori de soluții software pentru promovarea turistică a localităților sau județelor: Schubert und Franzke, Tourist Informator și Eventya.

E bine, totuși, că există inițiativă privată. Numai pe partea de mobil am identificat în jur de 100 de aplicații de promovarea turistică.

Lăsând la o parte infrastructura deficitară, pe partea de transport turismul este impactat de repulsia pe care o are statul față de serviciile de e-hailing și car sharing. Cu toate acestea, servicii precum Flixbus s-ar putea să aibă un impact major în circulația turistică de pe teritoriul României.

CITEȘTE ȘI: #RDTC2017 highlights. Engagement economy, noul focus al afacerilor din turism

Dacă aspectele pe care le-am analizat succint mai sus îți sunt încă neclare sau vrei să le aprofundezi, vino pe 8 mai 2018 la Romanian Digital Travel Conference pentru a te conecta cu industria de turism online la un alt nivel. A 5-a ediție a evenimentului va avea loc la Hotel Sheraton București.

Printre speakerii de anul acesta se numără Tudor Galoș, business consultant, Cristian Ignat, Canopy, Alexandru Hodoiu, New Business Development Manager la Travelport, Anita Panait, Brandelligence, George Cioceanu, marketing director la Travelfuse, Mădălina Pangrate, Industry Manager la Google Romania, Carmina Nițescu, business consultant la Turism Market, Romina Dumitru, Program Manager la Memento Group of Companies, Andrei Savin, Global Sales Manager la DCS+, și Iulian Beiu, Online Business Manager la Danubius Travel. Moderatori vor fi Raluca Mureșan (triptoromania.com) și Mădălin Măncilă (concediu.com).

About Petruș Lungu

Absolvent de Turism - Sevicii în cadrul ASE București, licență în domeniul turismului electronic, masterand în sisteme informatice pentru managementul proceselor economice, pasionat de turismul electronic în toate formele sale (online, digital, virtual). Mai multe detalii aici.

Related posts

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.