Cum (nu) gestionează Ministerul Turismului și administrațiile publice activitatea de turism prin platforme online dedicate

promovare online turism, marketing online turism

În primăvara lui 2017, Eventya bătea palma cu Ministerul Turismului pentru a dezvolta pentru acesta, gratuit, aplicația Explore Romania. În ultimul an, Eventya a câștigat destul de mult teren în rândul administrațiilor publice ce și-au dorit o aplicație mobilă pentru promovarea turismului, dar și o platformă de interacțiune cu cetățenii. Printre administrațiile publice ce au optat pentru soluția celor de la Eventya se numără: Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Timiș, Consiliul Județean Brașov, Primăria Municipiului Piatra-Neamt, Consiliul Județean Harghita, Municipiul Iași, Municipalitatea din Reghin, Primăria Orașului Mioveni și alții.

Am făcut această paralelă pentru a se observa faptul că atât autoritatea centrală, cât și cele din teritoriu ajunseseră să folosească pentru promovarea turistică aceeași platformă, lucru ce ar fi putut facilita accesul la informații pentru autoritatea centrală, dar și colaborarea acesteia cu autoritățile din teritoriu responsabile cu promovarea turistică. De la lansarea aplicației Explore Romania și până în prezent, au existat voci care au criticat conținutul slab din aplicație, conținut curat de reprezentanții Ministerului Turismului și nu de dezvoltatorul aplicației.

Ca Eventya mai sunt și alte firme care și-au făcut loc în administrația publică locale, precum firma din spatele platformei de promovare turistică Tourist Informator sau Schubert & Franzke.

Într-un articol apărut pe la începutul lui iulie, Bogdan Trif, actualul ministru al turismului lăsa de înțeles că gratis nu e bun și că se lucrează la o aplicație mobilă (din bani publici). Așadar, după ce s-a văzut cum (nu) și-a curat ministerul informațiile despre destinațiile turistice în aplicația Explore România, acum va face același lucru dar pe bani.

Probabil ministerul vrea ceva funcționalități AI, platformă de rezervări experiențe și integrări cu SIEATR ale noii aplicații mobile, de renunță la vrabia din mână.

CITEȘTE ȘI: Din 2018, turismul românesc intră sub lupa autorităților

Nici la nivel de promovare online a turismului stelele nu s-au aliniat, nepunându-se mare accent pe aceast tip de promovare, conform celor declarate de Cristina Tărteaţă, secretar de stat în cadrul Ministerului Turismului, iar acolo unde a existat promovarea nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor, conform celor declarate de însuși ministrul turismului, Bogdan Trif. Dovadă a constatărilor celor doi oficiali fiind închiderea, în februarie, a portalului de promovare a României, Romania.travel, din cauza neplății taxei anuale de administrare.

CITEȘTE ȘI: România va avea un portal oficial de turism

Din cauza legislației deficitare, strategiile naționale de promovare turistică la nivel internațional nu sunt corelate cu cele de promovare turistică din teritoriu. Ministerul Turismului visează Organizații de Managementul Destinației (vezi aici HG-ul care fundamentează înființarea acestora) și clustere în turism, dar nu dă direcții de dezvoltare în teritoriu, fiecare autoritate competentă cheltuind bani publici sau din fonduri europene pe proiecte care mai de care mai irelevante și ineficiente din punct de vedere al promovării turistice: site-uri reîmpachetate, vezi exemplul CJ Suceava, sau SIG-uri ce vizează doar promovarea turismului local, vezi exemplul Primăriei Timișoara, în condițiile în care, la nivel regional, există deja o inițiativă în acest sens care acoperă foarte bine inclusiv orașul Timișoara.

CITEȘTE ȘI: Cum înţeleg administraţiile publice turismul electronic. Regiunea de Vest (Banat)

Legislația deficitară se traduce în primul rând prin licitații publice atât la nivel central, cât și în teritoriu. Practic, administrația centrală nu poate decide ce soluții tehnice pot folosi administrațiile în teritoriu, așadar bugetele sunt gestionate descentralizat. La fel de bine, legislația deficitară se traduce inclusiv în imposibilitatea administrațiilor locale de a refolosi conținutul folosit în proiecte de turism online cu finanțare europeană în alte proiecte de promovare pe care vor să le contracteze pentru a se alinia noilor trenduri, ceea ce înseamnă alți bani publici cheltuiți pe conținut slab calitativ.

Poate centralizarea bugetelor la nivel de minister nu e chiar simplă, dar clusterele sau OMD-urile pot juca un rol important aici, iar ministerul nu are încă o strategie clară în niciuna din aceste direcții.

Însuși ministrul Trif recunoaște că ministerul trebuie să fie adaptat zilelor noastre, unde sistemul informatic este prioritar. Ce omite este faptul că pentru minister sistemul informatic trebuie să fie centralizat și integrat, nu descentralizat, indiferent că vorbim de sistemul informatic de evidență a turiștilor sau de o platformă comună de promovare online.

About Petruș Lungu

Absolvent de Turism - Sevicii în cadrul ASE București, licență în domeniul turismului electronic, masterand în sisteme informatice pentru managementul proceselor economice, pasionat de turismul electronic în toate formele sale (online, digital, virtual). Mai multe detalii aici.

Related posts

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.